Pastele este una dintre cele mai importante sarbatori crestine. Indiferent de regiune, Invierea Domnului aduce obiceiuri dintre cele mai interesante. Pastele este si momentul in care ne curatam casele si sufletele si devenim mai buni. Vopsitul oualor, pasca, mielul sau iepurasul sunt doar cateva traditii despre care poti afla, citind in continuare.
- Traditii si obiceiuri de Paste
- Obiceiuri de Paste in regiunile Romaniei
- Credinte si superstitii de Paste
Traditii si obiceiuri de Paste
Traditiile si obiceiurile de Paste reprezinta, alaturi de trezirea naturii la viata, o inviere a oamenilor dupa iarna grea si venirea primaverii. Mai jos poti citi despre cele mai indragite traditii de Paste.
Ouale rosii
Inrosirea si ciocnirea oualor rosii este cel mai raspandit obicei crestin de Paste. Acestea sunt nelipsite de la masa incarcata din zilele de Paste si reprezinta o incantare pentru toata lumea, insa mai ales pentru cei mici. Legenda spune ca Maica Domnului a asezat un cos cu oua langa crucea Domnului, iar acestea s-au inrosit din sangele picurat din ranile Sale. Astazi, pe langa ouale rosii, multi crestini aleg si oua incondeiate sau colorate, ca un simbol al renasterii, veseliei si primaverii.
Ele se picteaza si/sau decoreaza in mod traditional, in Joia Mare din Saptamana Patimilor. Acestea se ciocnesc in zilele de Paste, alaturi de urarea „Hristos a inviat!”, la care se raspunde cu „Adevarat a inviat!”. Tot legendele spun ca ouale rosii din ziua de Paste ne feresc de boli, ne purifica si ne ofera frumusete.
👉 Cum sarbatorile de Paste inseamna mai multe vase decat de obicei, opteaza pentru o masina de spalat vase, care te va ajuta sa faci fata celor care cer portii suplimentare.
Lumina Sfanta
In noaptea de Inviere, credinciosii merg la biserica, de unde iau Lumina Sfanta. Uneori, folosind o lumanare speciala adusa de acasa, crestinii o aprind de la Lumina scoasa de parinte din altar. Aceasta simbolizeaza Invierea si biruinta luminii in fata intunericului. Credinciosii pastreaza restul de lumanare ramasa dupa slujba si o aprind in timpul anului, atunci cand au un mare necaz.
Mielul
Multe familii servesc, la masa de Paste, carne de miel pregatit in diverse moduri, dar mai ales sub forma de friptura sau drob. Mielul consumat este simbolul Mantuitorului, care a fost sacrificat pentru a salva omenirea. In traditia crestina, mielul de Paste este sacrificat inca din secolul al VII-lea.
Pasca
Pasca este un preparat dulce, pregatit din aluat, branza si stafide, fiind printre favoritele celor mici. In mod traditional, era preparat de femeile din familie, uneori din familia extinsa, care se adunau special pentru aceasta activitate.
Iepurasul de Paste
O traditie ceva mai recenta la romani, iepurasul de Paste este cel care aduce oua si cadouri in dimineata Invierii Domnului. Traditia iepurasului provine din cultura germanica, unde avea rolul unui Mos Craciun de primavara. Judeca faptele celor mici si le oferea oua colorate doar celor cuminti. Legenda spune ca iepurasul vine cu un cos mare de oua colorate si dulciuri. Alte traditii au inlocuit simpaticul urecheat cu alte animale. De exemplu, in Elvetia, cucul este cel ce cara ouale de Paste, iar in alte zone europene, vulpea.
De iepurasul de Paste se leaga si innoirea. Totusi, nu trebuie sa te limitezi la haine. Poti darui celor dragi un espressor performant sau un purificator de aer, in locul clasicei camasi. Cu toate acestea, nu uita ca, in noaptea de Inviere, sa porti macar o piesa vestimentara noua, ca simbolistica purificatoare.
Obiceiuri de Paste in regiunile Romaniei
Obiceiurile de Paste sunt atat de variate precum sunt si regiunile Romaniei. Citeste mai jos ce obiceiuri de Paste sunt specifice diferitelor zone din Romania.
Pastele in Tara Motilor
In Tara Motilor, in noapte de Paste, se ia toaca de la biserica si se duce la cimitir, unde este pazita de tineri. Daca nu au pazit-o bine sau daca a fost furata, a doua zi sunt pedepsiti sa dea o masa intinsa atat pentru „hoti”, cat si pentru „pagubasi”. Daca cei care incearca sa fure toaca nu reusesc, ei sunt cei care se vor ocupa de ospat.
Pastele in zona Transilvaniei
Poate cel mai cunoscut obicei de Paste din Transilvania este „stropitul”. Obiceiul preluat de la maghiari spune ca, in a doua zi de Paste, baietii, imbracati in haine traditionale, merg la familiile unde exista fete si le stropesc cu parfum „ca sa nu se vestejeasca”. Acest „stropit” este pastrat si in zilele noastre si reprezinta un motiv de reintalnire cu prietenii. Se spune ca fetele stropite vor avea noroc tot anul. In Evul Mediu, atunci cand a fost introdus acest obicei, fetele se udau cu apa din fantana.
Un alt obicei inedit este pastrat in imprejurimile Sibiului. De Paste, se impodobeste un pom sau arbust, asemanator cu cel de Craciun. In loc de globuri, se agata oua vopsite, dar fara continut. Pomul este asezat intr-un ghiveci sau intr-o vaza, in functie de dimensiunile sale, oferind un farmec aparte sarbatorii.
In unele zone din Transilvania, tinerii impodobesc bradul cu panglici colorate si le strecoara in curtile fetelor de maritat. Crengutele impodobite reprezentau, in trecut, un ritual de curtare.
Similar, unele familii din zona Clujului impodobesc o creanga de brad pentru ultimul membru decedat. Aceasta crenguta este impodobita cu bomboane si covrigi, dupa care este dusa la biserica, pentru a fi sfintita. Darurile sfintite sunt oferite copiilor si satenilor nevoiasi, iar creanga este depusa pe mormant, simbolizand legatura dintre cele doua lumi.
Pastele in Tara Barsei
In Tara Barsei, in jurul Brasovului, se organizeaza o petrecere mare, la care participa intreaga comunitate. Tinerii se impart in grupuri asemanatoare cetelor de colindatori si strang oua de la tinere, dupa care merg la Pietrele lui Solomon, unde se intrec, dupa care iau masa la iarba verde. Cea mai cunoscuta competitie implica aruncarea buzduganului.
Pastele in jurul Calarasilor
La Calarasi, credinciosii aduc la slujba de Inviere cosul umplut cu oua rosii, cozonac, pasca si cocosi albi. Acestia sunt crescuti anume pentru aceasta traditie. Ei vestesc miezul noptii, iar datina spune ca, atunci cand cocosii albi canta, Hristos a inviat. Cel mai norocos este gospodarul al carui cocos a cantat primul. Traditia spune ca va avea parte de belsug intregul an. Dupa slujba, cocosii sunt daruiti oamenilor sarmani din sat.
Pastele in Campulung Moldovenesc
Pastele in Campulung Moldovenesc inseamna o credinta deosebita, in puterea rugaciunii de binecuvantare a bucatelor de Inviere. In zorii zilei de duminica, enoriasii, cu lumanari si cosuri cu bunatati (simboluri ale bucuriei) in mana, se asaza in forma de cerc, in curtea bisericii. Preotul trece si le binecuvanteaza bucatele.
Sub farfurie se asaza seminte de mac, ce vor fi aruncate in rau pentru a alunga seceta, sare, pentru belsug, zahar, pentru a fi folosit la vitele bolnave, faina, pentru ca graul sa fie bogat, ceapa si usturoi, pentru a proteja recolta de insecte. Deasupra farfuriei se pun pasca, sunca, branza, oua rosii, oua incondeiate, bani, peste afumat, flori, sfecla rosie cu hrean. Dupa sfintirea cosului, fiecare merge la gospodaria sa, pentru a se bucura in familie.
Pastele in Maramures, zona Lapusului
In dimineata primei zile de Paste, copiii mai mici de 9 ani merg la vecini si prieteni, pentru a vesti Invierea Domnului. Gazdele ofera fiecarui urator un ou rosu. Tot in aceasta zona, este interzisa innoirea garderobei in post, noile articole vestimentare urmand a fi purtate doar incepand cu ziua de Paste. De asemenea, nu se poarta haine colorate in Saptamana Patimilor.
Pastele in Banat
In Banat, la micul dejun din prima zi de Paste, se practica tamaierea bucatelor. Dupa aceea, fiecare mesean primeste o lingurita de pasti, respectiv vin si paine sfintita. Din meniul mesei festive nu lipsesc ciolanul de porc fiert, ouale si mancarurile traditionale. Dupa terminarea acestor bucate, se trece la friptura de miel.
Pastele in Bucovina
Pastele in Bucovina include si o traditie inedita. Fetele se duc in noaptea de Inviere in clopotnita, unde spala limba clopotului cu apa neinceputa, adica prima apa luata dimineata din fantana, inaintea tuturor satenilor; acestei apei i se atribuie puteri miraculoase.
Dupa spalarea limbii clopotului, apa va fi folosita pentru ca fecioarele sa se spele pe fata in zorii zilei de Pasti. Se spune ca aceasta apa le va mentine frumoase tot anul si, asa cum alearga oamenii la Inviere atunci cand se trag clopotele la biserica, asa vor alerga si flacaii la ele. Aceeasi traditie spune ca tinerii trebuie sa duca flori la casele unde locuiesc fetele care le sunt dragi, iar daca acestea le impartasesc sentimentele, le ofera un ou rosu.
Tot in Bucovina, in noaptea de Inviere, se lasa luminile aprinse in toata casa si in curte, ca un simbol al luminii aduse de Hristos in lume.
Pastele in Moldova
In Moldova, in zorii zilei Pastelui, se pun un ou rosu si unul alb intr-un vas cu apa ce contine monede. Copiii care se vor spala pe fata cu aceasta apa vor avea un an bogat si obrajii rumeni ca rosul oului.
Pastele in Dobrogea
Intreaga saptamana a Patimilor are o semnificatie aparte in Dobrogea. Ziua de luni este destinata curateniei. Ziua de marti nu se lucreaza, pentru a nu seca granele si laptele vacilor. Se spune ca, daca se lucreaza in aceasta zi, vor aparea boli si dureri de cap tot timpul anului.
In ziua de miercuri, se incheia torsul canepei. Legenda spune despre existenta unei fiinte asemanatoare Mumei Padurii, „Joimarita”, care pedepsea femeile lenese ce nu terminau pana in acest moment treburile legate de industria casnica textila (tesut, impletit etc.).
In Joia Neagra, se curata locurile de veci si se aprind focuri, pentru ca celor de dincolo sa le fie cald. De asemenea, rudele impart vin, paine si apa. Vinerea Mare nu se lucreaza si nu se consuma otet si untdelemn. Singura activitate permisa este pregatirea pascai. Tot vineri, credinciosii trec, pentru sanatate, pe sub „Sfantul Aer”, o recreare a punerii lui Iisus in mormant. In ziua de sambata, se finalizeaza treburile ramase. Cei care nu au vopsit ouale joi, le pot vopsi in aceasta zi.
In noaptea de Inviere, la ora 12, se sting luminile in biserica, iar credinciosii iau lumina de la preot. Tot in timpul acestei nopti, se ofera pasca inmuiata in vin. In prima zi de Paste, imediat dupa trezire, crestinii se spala pe maini si fata, isi fac semnul crucii de trei ori si iau o bucata de pasca inmuiata in vin, dupa care ciocnesc oua rosii. In a doua zi de Paste, finii isi viziteaza nasii si le duc o sticla de vin si un cozonac.
O alta traditie specifica Dobrogei este „Paparuda”. Obiceiul are loc in a treia zi de Paste si consta in stropirea cu apa a unui alai de tinere sau femei batrane, impodobite cu flori sau ramuri verzi. Femeile se infasoara in ghirlande de brusture sau fag si merg, din casa in casa, colindand si jucand. Se spune ca aceasta traditie va aduce ploaia.
„Caloianul” este un alt obicei de Paste. Satenii fac o papusa din lut, care se ingroapa in a treia zi de Paste. Dupa cateva saptamani, papusa se dezgroapa, se rupe in bucati si se imprastie pe camp. Se crede ca acest ritual aduce fertilitate, belsug si regenerarea vegetatiei.
Credinte si superstitii de Paste
De Pasti, exista mai multe credinte si superstitii, printre care:
- La Inviere, trebuie sa te imbraci cu o haina noua;
- In ziua de Paste, nu trebuie sa dormi, deoarece restul anului vei fi somnoros si vei avea ghinion;
- Lumanarea de la Inviere se pastreaza in casa, pentru a fi aprinsa in caz de calamitate naturala, boala sau suparari;
- In zorii zilei de Paste, trebuie sa te speli pe fata cu apa neinceputa, pusa intr-o cana noua, in care ai pus un ou rosu, un banut de argint si un fir de iarba, simboluri ale sanatatii, prosperitatii si norocului;
- La masa de Paste, se mananca prima oara un ou. Se crede ca acesta aduce sanatate pe tot parcursul anului;
- La pranz, se consuma peste si pasare, pentru a fi sprinten ca pestele si usor ca puiul;
- In dimineata de Paste, priveste prima oara intr-un vas cu apa neinceputa. Se spune ca vei avea vederea buna tot anul;
- Oul rosu nu se consuma cu sare, deoarece se spune ca vei transpira tot anul;
- Bucatile de pasca si anafura de la Inviere se pastreaza tot anul, deoarece sunt considerate leac;
- Daca pastrezi un ou rosu 40 de zile dupa Paste si nu se strica, vei avea noroc tot anul;
- In ziua de Paste, se tine o bucata de fier sub prag, ca protectie pentru casa;
- Copiii nascuti in ziua de Paste sunt binecuvantati si au noroc toata viata;
- Daca prima persoana care iti trece pragul este un barbat, vei avea noroc tot anul;
- Se spune ca cei care mor in prima zi de Paste sunt scutiti de judecata divina, iar sufletele lor ajung direct in rar;
- Se spune ca, in noapte de Inviere, se deschid cerurile, iar cei disparuti se intorc pentru cateva clipe la rudele lor. De aceea, cat familia este la biserica, se lasa acasa, la vedere, un ou rosu si un covrig, pentru ca spiritele sa isi potoleasca foamea;
- Pentru a avea familia unita tot anul, este bine ca primul ou ciocnit sa fie consumat de toti.
Pastele este una dintre cele mai dragi sarbatori crestine, iar traditiile si obiceiurile ajuta la intregirea familiei. Invierea Domnului aduce cu sine trezirea naturii la viata si innoirea sufletelor. Cadourile de iepuras sunt doar un bonus, bine primit deopotriva de cei mici si cei mari.
Sursa foto: Shutterstock
